[ad_1]
Forme clinice ale gingivitelor
Gingivita se produce atunci când gingiile suferă un proces de inflamaţie, consecutiv factorilor nocivi răspândiţi pretutindeni în cavitatea orală. O serie dintre aceştia vor fi prezentaţi mai jos :
- Alimente sau corpuri dure, ce lezează gingia – efectul este tranzitor, după îndepărtarea stimulului, gingia îşi va reveni în decurs de câteva zile
- Placa bacteriană – este o structură galben-gri care aderă ferm de dinţi şi conţine bacterii învelite într-o matrice de proteine salivare şi zaharide. Ea nu poate fi îndepărtată prin clătire cu apă, ci doar prin periaj mecanic sau alte mijloace auxiliare.
Gingia aparent sanatoasă prezintă, de obicei, un strat subţire, aderent de placă, format din câteva rânduri de celule. Gingivita şi, mai târziu, parodontita cronică a adultului sunt asociate cu un strat de placă bacteriană mai gros.
Gingivitele cronice
Sunt induse de placa dentară şi sunt omniprezente, deoarece limita de demarcaţie dintre gingia normală şi gingivită este greu de stabilit. Gingivita stabilizată se manifestă la 1-3 săptămâni de la acumularea de placă şi poate persista ani de zile fără să progreseze. Limita gingivală poate să se deplaseze spre rădăcină, ca o consecinţă a acumulării de placă, formându-se astfel punga gingivală.
Gingivita ulcero-necrotică
Este o inflamaţie dureroasă a gingiei care evoluează rapid şi care se poate acutiza sau croniciza. Alături de gingivitele cronice, gingivita ulcero-necrotică este una din cele mai frecvente boli gingivale.
Boala apare mai frecvent la persoanele tinere, fumătoare, cu igiena orală slabă sau deficitară care favorizează formarea plăcii bacteriene. Factorii locali şi generali care favorizează gingivitele ulcero-necrotice, pe lânga placa bacteriană, o gingivită preexistentă sau predispoziţie genetică sunt:
- igiena locală nesatisfăcătoare
- prezenţa unor zone care reţin placa bacteriană
- sănătatea precară,
- oboseala sau stressul psihic,
- fumat
- vârsta
Simptomele clinice sunt:
- durerea, ca prim simptom;
- necroză şi ulceraţie;
- halenă
Tratamentul constă în detartraj si igienizare orală. Se recomandă clătiri bucale cu apă de gură de 2 ori pe zi.
Alte tipuri de gingivite sunt:
Gingivita de pubertate
Modificările şi activitatea hormonalăintensă de la vârsta pubertăţii induc schimbări şi la nivel gingival. Aceste modificări dispar în momentul în care activitatea hormonală se reduce în intensitate.
Gingivita de sarcină
Este una din cele mai frecvente patologii dentare cu care se confruntă femeile gravide şi evolează fără complicaţii. După naştere, aceasta remite. Afectează aproximativ 50% dintre viitoarele mame care acuză sângerare în timpul masticaţiei. Gingiile îşi pierd culoarea rozalie normală şi devin roşii, inflamate şi automat mai moi. La atingere, se poate aprecia consistenţa modificată dar de asemenea şi un grad de sensibilitate crescut.
Gingivita menstruală şi intermenstruală
Apare mai rar decât celelalte tipuri de gingivite şi remite după 2-3 zile.
Gingivita secundară anticoncepţionalelor
Apare la femeile care iau anticoncepţionale. In cazul în care simptomele nu remit după câteva zile în condiţiile unei bune igiene orale, se recomandă consultul de specialitate, în vederea modificării medicamentelor sau chiar întreruperea acestora.
This article passed through the Full-Text RSS service – if this is your content and you’re reading it on someone else’s site, please read the FAQ at fivefilters.org/content-only/faq.php#publishers.
Recommended article: The Guardian’s Summary of Julian Assange’s Interview Went Viral and Was Completely False.
[ad_2]
Source link
