[ad_1]
Patologii ale ficatului – hepatita A
Unele boli se pot produce relativ rapid, prin inocularea virusurilor regăsite pretutindeni pe când altele se dezvoltă lent, prin malfuncţionarea anumitor elemente şi stucturi ale organismului.
Orice agent patogen care pătrunde în organism declanşează o serie de reacţii de apărare, menite să neutralizeze şi să elimine corpul străin.
Un organism sănătos face faţă cu brio provocărilor oferite de către aceşti agenţi patogeni, pe când un teren imunitar scăzut înseamnă instalarea şi exacerbarea bolii.
Hepaita A este cunoscută popular ca boala mâinilor murdare, tocmai prin modul acesteia de transmitere.
Inocularea cu virusul hepatitei A se petrece prin contactul cu orice suprafaţă sau obiect ce au fost contaminate.
Virusul hepatitei A este cea mai întâlnită cauză de hepatită acută virală şi afectează în marea majoritate copiii şi adulţii tineri.
Se estimează că, raportat global, mai mult de jumătate din populaţie intră cel puţin o dată în contact cu virusul hepatitei A pe parcusrul vieţii.
Calea de transmitere este predominat fecal-oral, prin apă şi alimente contaminate cu fecale, de aceea, menţinerea unei igiene personale stricte reprezintă soluţia ce este accesibilă tuturor în vederea prevenirii contaminării.
Caracteristici ale hepatitei A
- Este o formă uşoară de hepatită, care se vindecă la majoritatea pacienţilor
- Există vaccin antihepatitic A
- Nu se cronicizează şi nici nu se vindecă cu sechele
- Pacientul se poate imuniza natural : dacă la început, prin interacţiunea cu diferite colectivităţi există o susceptibilitate crescută la a dobândi virusul hepatitei A, în timp, se formează anticorpi care ne vor proteja toată viaţa.
După inocularea virusului în organism pe cale digestivă, sexuală sau sanguină, acesta are nevoie de timp pentru a incuba.
Pacientul va avea simptome digestive nespecifice, de tipul diareei, durerilor abdominale sau a unor stări alterate pentru care nu poate găsi explicaţie.
Febra, cefaleea, geaţa, scăderea în greutate sau durerea la nivelul abdomenului drept pot fi de asemenea manifestări ale hepatitei A.
Cu toate că icterul, ce reprezintă coloraţia galbenă a pielii şi a sclerelor, este un marker al hepatitelor, în evoluţia sa, hepatita de tip A poate să nu fie însoţită de acest semn.
In perioada sa de viremie, când virusul îşi exprimă potenţialul patogen, boala este transmisibilă.
De obicei, două săptămâni înainte de diagnosticare şi una-două săptămâni după vindecare virusul poate încă să fie periculos pentru cei din jur.
Diagnosticul se pune pe baza analizelor de sânge dar în acest sens, anchetele epidemiologice pot ajuta.
Factorii favorizanţi contaminării cu virusul hepatitei A precum integrarea în noi comunităţi şi călătoritul în zone cu risc pot să ajute în stabilirea momentului şi a modului în care s-a produs inocularea.
Perioada de convalescenţă pentru pacient durează aproximativ o lună, maxim două iar după aceea, riscurile de recidivă, sechele sau complicaţii ulterioare sunt deosebit de reduse.
In cabinetul stomatologic, riscul infecţiei cu virusul hepatitei A este scăzut. Având în vedere că instrumentarul stomatologic este sterilizat după utilizare iar suprafeţele dezinfectate în mod regulat, nivelul de igienă din aceste spaţii este mult crescut faţă de alte locuri publice.
This article passed through the Full-Text RSS service – if this is your content and you’re reading it on someone else’s site, please read the FAQ at fivefilters.org/content-only/faq.php#publishers.
Recommended article: The Guardian’s Summary of Julian Assange’s Interview Went Viral and Was Completely False.
[ad_2]
Source link
