Diastema – cauze şi prevenţie

[ad_1]

Diastema – cauze şi prevenţie

Diastema reprezintă spaţiul dintre incisivii frontali superiori. Oricare alte spaţii regăsite între alţi dinţi decât cei menţionaţi anterior poartă numele de treme.

Cauze ale apariţiei diastemei

• Fren labial cu inserţie înaltă – la nivelul gingiei dintre cei doi incisivi superiori se află localizat frenul labial.Acesta asigură inserţia buzei superioare la nivel gingival. Poziţionarea frenului poate fi joasă, adică lungimea acestuia este redusă iar în surâs buza se ridică descoperind gingia.Alt tip de fren este cel cu inserţie normală, fiind cea mai fizionomică poziţie.A treia situaţie este aceea în care frenul labial prezintă o inserţie înaltă şi interfererază cu poziţionarea dinţilor.

  Frenul, având o consistenţă dură, fibroasă, creează un spaţiu între cei doi incisivi superiori, care vor prezenta diastemă.

  Corectarea acestei malpoziţii se poate face prin frenectomie şi plastie, adică reducerea dimensiunii şi remodelarea acetuia, urmată de tratament ortodontic pentru repoziţionarea corectă a dinţilor.

• Neconcordaţa dintre dimensiunea maxilarului superior şi a dinţilor – nu întotdeauna dimensiunea dinţilor este în concordanţă cu spaţiul disponibil la nivel arcadei.Astfel există situaţia în care dinţii sunt suprapuşi, îngrămdiţi, fiindcă maxilarul este prea îngust raportat la dimensiunea dentară sau, situaţia care generează diastemă, când dinţii au dimensiuni reduse faţă de spaţiul disponibil.

• Absenţa mugurilor dentari – uneori, este posibil ca unii muguri dentari, cel mai frecvent ai incisivilor laterali superiori să nu existe.Astfel, arcada va fi întreruptă iar pentru a compensa spaţiul rămas liber, incisivii centrali superiori pot migra către canini.Spaţiul nu va putea fi închis în totalitate fiindcă structura osoasă în care sunt ancoraţi incisivii nu permite o astfel de tranziţie şi în final vom avea şi diastemă dar şi tremă, cea din urmă aparând între incisivi şi canini.

• Perioada eruptivă a dinţilor, până în momentul în care toate unităţile dentare sunt pe arcadă, poate să genereze spaţieri, chiar şi diasteme, care însă au caracter tranzitoriu.
  Ele se numesc diasteme false şi vor dispărea odată cu încheierea perioadei de erupţie. Dacă persistă şi după această perioadă, atunci diastema este adevărată şi poate avea una din cauzele prezentate anterior.

• Obiceiuri vicioase – suptul degetului, obicei vicios şi frecvent întâlnit la copii poate să producă migrarea dinţilor anteriori în faţă, descriind o protruzie. Prin avansarea dinţilor frontali, spaţiile dintre aceştie se măresc şi asfel vom avea o diastemă care va fi putea corectată odată cu repoziţionarea dinţilor . Alt obicei vicios este reprezentat de deglutiţia efectuată incorect, cu limba care presează pe incisivii superiori. In timp, aceştia se vor deplasa anterior, tot în protruzie, ca în cazul suptului degetului la copii.

• Boala parodontală – prin afectarea suportului osos aferent bolii parodontale, structura dură de menţinere a dintelui în alveole diminuă iar consistenţa scade şi ea. Dinţii vor deveni mai mobili şi se pot deplasa spre anterior, cu apariţia de diastemă.

Nu întotdeauna se poate preveni apariţia diastemei. Dacă aceasta are origine genetică, nu poate fi împiedicată. Prin menţinerea sănătătii gingivale, putem să întârziem sau chiar să stopăm apariţia diastemei cauzată de boala parodontală. La copii, prin corectarea obiceiuilor vicioase, reducem incidenţa distemei.

Let’s block ads! (Why?)

[ad_2]

Source link