[ad_1]
Relaţia microorganismelor cu organismul gazdă Microorganismele sunt foarte răspândite în natură şi se regăsesc în toate mediile precum apă, sol, 
alimente şi organismul uman şi joacă un rol important în desfăşurarea vieţii.
Astfel, se stabilesc relaţii între acestea şi organismele vii.
Există foarte multe specii de bacterii în natură dar din acestea doar câteva sute sunt patogene pentru om.
În mod natural, microorganismele nu trăiesc ca şi specii izolate.
Ele formează amestecuri de populaţii bacteriene care se găsesc într-un echilibru.
Bacteriile se fixează în toate locurile care le sunt accesibile : piele, ureche, laringe, cavitate bucală şi de aici pe întregul tract digestiv. Această colonizare va persista toată viaţa.
Afecţiuni bacteriene ale cavităţii orale Cariile – sunt date de exacerbarea acţiunii bacteriilor locale, care se dezvoltă datorită glucidelor prezente în alimentaţia pacientului
Parodontopatiile – bacteriile prezente în cavitatea orală distrug suportul osos al dinţilor când mecanismele de apărare ale gazdei sunt depăşite.
Candidoza – este caracterizată prin depunerea de plăci albe, ce se îndepărtează uşor, determinate de prezenţa fungilor, în condiţii de igienă locală precară.
Gingivita – reprezintă inflamaţia gingiilor, datorată slabei igiene orale. Este primul semn de concentraţie bacteriană crescută la nivel oral şi precursorul parodontitei, ce determină, în stadiile avansate, pierderea dinţilor.
Relaţiile dintre bacterii şi mediul bucal poate să fie de mai multe tipuri, fiecare dintre acestea având efecte diferite asupra mecanismelor de apărare locale dar şi asupra întregului organism:
Simbioză Bacteriile şi mediul bucal trăiesc împreună dar fără ca vreuna din cele două componente să aducă prejudiciu celeilalte.
Saprofite Acestea sunt bacterii care se hrănesc cu materia organică moartă a cavităţii orale, transformând-o în anorganică. Nu afectează sănătatea organismului.
Comensalism Microorganismele care obţin avantaje de pe urma gazdei formează grupul de microorganisme comensale. Comensalul nu produce efecte nocive asupra gazdei, din contră, poate fi benefic uneori.
Oportunism Bacteriile trăiesc în organism fără să producă pagube. Dar, în condiţii de imunitate scăzută, bacteriile oportuniste îşi exercită potenţialul patogen şi încep să atace organismul gazdă.
Parazitism Când microorganismul determină acţiuni nocive asupra gazdei.
Când microorganismul parazit găseşte condiţii prielnice de a se multiplica pe sau în interiorul gazdei şi când mecanismele de apărare nu mai fac faţă atacului bacterian, organismul va suferi un proces denumit infecţie.
Infecţia este consecinţa relaţiei de parazitism dintre bacterii şi organism.
Apare ca rezultat al conflictului dintre microorganismele patogene şi organismul uman, în care bacteriile acţionează prin factorii de patogenitate prezenţi în structura lor sau produşi ai metabolismului bacterian.
Organismul uman se opune procesului infecţios prin mecanismul de rezistenţă naturală şi imunitate dobândită în urma expunerii anterioare la acel agent patogen.
Este imposibil să împiedicăm pătrunderea bacteriilor în organism, însă, este posibil de a limita exprimarea potenţialului patogen la nivelul cavităţii orale, prin respectarea regulilor de igienizare indicate de către medicul stomatolog.
Periajul după mese, utilizarea mijloacelor adiţionale precum apa de gură, aţa dentară sau duşul bucal ajută la restabilirea echilibrului între coloniile bacteriene ale cavităţii orale şi mecanismele de apărare.
Prin îndepărtarea resutilor alimentare şi a plăcii dentare, bacteriile sunt private de sursa de hrană, dezvoltarea lor fiind inhibată.
[ad_2]
Source link
