[ad_1]
Deglutiţia disfuncţionalăIncă de la naştere, cei mici îşi dezvoltă aparatul dento-maxilar.
Prin funcţiile pe care acesta le posedă, copilului îi este asigurată alimentaţia, respiraţia şi alte acţiuni vitale supravieţuirii. Insă, ca toate celelalte activităţi şi deglutiţia trebuie să se încadreze în anumite tipare pentru a fi in armonie cu restul organismului.
Inghiţirea salivei sau a alimentelor se efectuează prin generarea unei diferenţe de presiune între porţiunea anterioară a cavităţii orale şi cea posterioară, prin crearea unei etanşeităţi între acestea.
Modul în care un copil sau un adult realizează deglutiţia poate fi influenţată de anumiţi factori:
- Existenţa unei despicături nazo-palatine : despicăturile ce interesează palatul reprezintă anomalii congenitale, diagnosticate şi vizibile încă de la naştere prin examenul clinic al nou-născutului.
De asemenea, prin examenul ecografic, această anomalie poate fi depistată timpuriu dar diagnosticul poate fi îngreunat de poziţia fătului.
La aceşti pacienţi alimentaţia este mult îngreunată, cei mici avand dificultăţi de supt şi înghiţire. In despicăturile palatine, gura comunică cu nasul iar buzele nu pot realiza etanşeitate la nivelul sânului, aceşti factori făcând imposibilă alimentaţia de la sânul mamei.
Din această cauză, se indică alimentarea laptelui de mamă cu linguriţa.
Cei mici vor reacţiona repede şi pozitiv la această schimbare, dezvoltând-se în acelaşi mod cu un copil care a supt natural.
Mama va fi de asemenea învăţată tehnici de alăptare de către medic şi asistentă, pentru a oferi condiţii cat mai bune de dezvoltare copilului.
Se va monitoriza atent starea de hidratare pentru a depista efectele aportului scăzut de lapte. - La copii, înainte de erupţia dinţilor, deglutiţia de realizează prin interpunerea limbii la nivelul crestelor.
După erupţia dentară, păstrarea acestui obicei devine un viciu care produce probleme de ocluzie. Deglutiţia, în momentul prezenţei dinţilor pe arcade se realizează cu arcadele închise.
Dacă obiceiul deglutiţiei infantile predomină şi după vârsta de 6 luni, vor apărea în viitor anomalii de dezvoltare a arcadelor dentare.
Dificultatea în realizarea deglutiţiei mai este cunoscută sub numele de disfagie şi se referă la tulburările pe care le resimte pacientul în momentul înghiţirii alimentelor. Acestea se pot manifesta la doua nivele diferite ale sistemului digestiv, astfel :
- Orofaringiană– pacienţii care prezintă acesti tip de disfuncţie sesizează faptul că ezită în a îngihiţi datorită fapului că au senzaţia de blocare a alimentelor, de nod în gat. Se poate asocia şi cu tuse. Laringele şi corzile vocale pot să fie iritate în timpul alimentaţiei astfel că pacientul devine răguşit. Simptomatologia apare rapid, în momentul încercării de a efectua deglutiţia.
- Esofagiană – este asociată cu tulburări de motilitate ale esofagului şi se ameliorează în momentul ingestiei de lichide. Datorită motilităţii insuficiente a esofagului, pacientul poate să resimtă un blocaj la nivel sternal. Dacă lichidele nu reuşesc să depăşească obstacolul generat de alimente, atunci poate să apară regurgitarea lichuidelor. Simptomatolgia apare uşor tardiv faţă de precedenta, când alimentele ajung la nivel esofagian.
Etiologia acestor dureri poate să fie reprezentată de leziuni şi infecţii ale cavităţii bucale (faringită, abces amigdalian), leziuni neurologice sau ale musculaturii limbii şi a faringelui.
Tratamentul va fi individualizat şi adaptat cauzei care a determinat dificultatea în deglutiţie.
Pentru mai multe informații va puteți programa pentru o consultatie la numărul de telefon +40722463368.
Consultația și planul de tratament va sunt oferite gratuit.
Lista de preturi o puteți accesa aici.
[ad_2]
Source link
