clinica stomatologica în Giurgiu

Papila dentară şi modificările acesteia

[ad_1]

Papila dentară şi modificările acesteia

Dinţii sunt menţinuţi în alveole prin intermediul ligamentelor dar şi a gingiei, în special a celei fixe care este intim aplicată la nivelul coletului dinţilor.

Gingia prezintă următoarele componente:

  • Gingia marginală – reprezintă porţiunea cea mai superficială a gingiei care se regăseşte în imediata vecinătate a coletului dentar. Aceasta este sensibilă iar în cazul în care este lezată sau există o concentraţie crescută de placă bacteriană în vecinătate, reacţionează prin inflamaţie şi sângerare. De multe ori, în îmbolnăvirea gingivală, sângerarea poate să apară chiar înainte ca inflamaţia să fie decelabilă clinic.
  • Papila dentară – reprezintă porţiunea gingiei marginale care se regăseşte interdentar.
  • Gingia fixă – continuă în direcţie apicală şi acoperă rădăcinile dinţilor şi osul subiacent.

Papila dentară este o porţiunea din gingia marginală care se regăseşte între dinţi. Contactele dintre dinţii vecini se realizează de cele mai multe punctiform la persoanele tinere şi pe o suprafaţă mai extinsă la persoanele adulte, datorită uzurii care apare odată cu înaintarea în vârstă.

Forma şi dimensiunea papilei depind de zona în care este localizată dar şi de particularităţile constituţionale sau anumite malformaţii.

  • La dinţii frontali, papila are formă triunghiulară ocupând spaţiul de sub punctul de contact.
  • La dinţii frontali, papila are o dimensiune mai extinsă, alungită, în conformitate cu volumul dentar.

Anomaliile de ocluzie pot să influenţeze forma papilei în următoarele moduri :

  • Dizarmoniile dentare cu înghesuire apar în momentul în care dinţii au contacte foarte strânse între ei, de multe ori suprapunându-se. Astfel papila dentară este redusă ca volum şi bombează, datorită lipsei de spaţiu. Dacă alături de înghesuirea dentară se suprapune şi o igienă deficitară cu acumulare de placă bacteriană, papilele sângerează uşor.
  • Dizarmoniile dentare cu existenţa de spaţii – odată cu existentă spaţiilor dintre dinţi, în momentul masticaţiei, alimentele vor impacta papilele. In mod normal, punctele de contact dintre dinţi reprezintă un element de protecţie al papilelor, care nu vor suporta impactul produs în timpul masticaţiei. Astfel, în lipsa protecţiei interdentare, papilele vor fi traumatizate. Se vor aplatiza, îsi vor pierde forma caracteristică de piramidă şi la suprafaţa acestora se va depune un strat de keratină, pentru a le spori rezistenţa.

Traumatismele masticatorii le vor reduce volumul şi acestea nu se vor mai adapta intim la nivelul dinţilor, astfel putând să apară retracţia gingivală. Odată cu retracţia gingiilor poate să apară şi hipersensibilitatea dentară.

Papila dentară creşte odată cu dezvoltarea maxilarelor fiind în strânsă legătură cu dezvoltarea osului alveolar.

La copii şi la tineri, în condiţii de sănătate parodontală aceasta are o culoare roz deschis. Odată cu înaintarea în vârstă, datorită fenomenelor de resorbţie osoasă şi retracţie ginivală, papila se reduce în volum şi suprafaţa vizibilă a dinţilor se măreşte.

O papilă care se regăseşte în vecinătatea unui depozit crescut de placă bacteriană va suferi inflamaţie care, în stadiile incipiente este reversibilă prin instituirea igienizării.

Igienizarea este realizată în primul rând de către pacient, acasă, prin periaj şi prin mijloacele adiţionale reprezentate de aţa dentară sau duşul bucal. De asemenea, în cadrul vizitelor la medicul stomatolog, igienizarea este completată prin detartraj.

Let’s block ads! (Why?)

[ad_2]

Source link