[ad_1]
Boala Alzheimer şi cavitatea orală
Boala Alzeimer este o patologie degenerativă, cea mai comună formă de demenţă care se instalează progresiv, afectând treptat pacientul.
Majoritatea persoanelor afectate sunt de vârsta a treia iar instalarea patologiei le va afecta capacitatea de concentrare, memoria, inteligenţa dar şi abilităţile de a comunica.
Cauzele pentru care boala Alzheimer se instalează nu sunt complet cunoscute dar există unele teorii printre care şi degenerarea neuronilor odată cu înaintarea în vârstă şi încetinirea funcţionării fiziologice prin pierderea de neurotransmităţori.
Studiile au evidenţiat că o mare parte dintre pacienţii care suferă de boala Alzheimer, indiferent de faza de evoluţie a acesteia, prezintă la nivelul cavităţii orale şi gingivită.
Gingivita este o boală cronică, o reacţie inflamatorie a ţesutului moale, în special în jurul coletului dinţilor.
Gingivita este cauzată de acumularea de placă bacteriană, mai ales din cauza nerespectării unei igiene corespunzătoare.
Bacteriile stagnează atât pe suprafeţele dure dentare dar şi la nivelul ţesuturilor moi. La joncţiunea dinte-gingie, cu precădere, se acumulează mai uşor placa bacteriană, fiind o zonă retentivă care se igienizează mai greu.
Legătura dintre gingivită şi boala Alzheimer a fost demonstrată de cercetători care au concluzionat că la persoanele suferind de demenţă se găsesc niveluri crescute de Porphyromonas Gingivalis în creier, aceeaşi bacterie care este direct responsabilă de apariţia gingivitei.
In cavitatea orală, în mod normal, există bacterii. Însă, nivelul acestora nu este în majoritatea cazurilor suficient de crescut încât să producă inflamaţie şi mai apoi distrucţie a ţesuturilor dure şi moi.
In momentul în care bacteria respectivă ajunge în circulaţia sangvină în urma masticaţiei sau chiar în momentul perierii dinţilor.
In practică, însă, riscul de a pătrunde în circulaţia generală se menţine destul de scăzut. In general, este vorba de cazuri izolate în care pacienţii deja suferă de patologii asociate.
Semnele gingivitei sunt:
Creşterea în volum a gingiei – termenul de gingivită defineşte creşterea volumului gingiei. Această supradimensionare se poate retroceda în urma unui tratament corect aplicat, ce include şi un protocol meticulos de igienizare.
Sângerarea – poate să apară chiar şi în absenţa inflamaţiei gingivale şi poate să însoţească actul masticaţiei, al periajului dentar sau, în cazuri de boală gingivală agravată, apare spontan.
Modificarea culorii gingiilor – în mod normal, gingiile prezintă o culoare roz pal, cu variaţii în funcţie de rasă. O gingie inflamată îşi modifică atât textura cât şi aspectul, devenind mai roşie şi mai moale la palpare.
Totuşi, odată ce bacteria Porphyromonas Gingivalis este ajunsă în circulaţie, aceasta poate să străbată foarte uşor vasele şi să ajunge în sângele ce asigură vascularizaţia de la nivel cerebral.
Organismul reacţionează şi încearcă să combată bacteriile cu scopul de a preveni distrugerea prematură a neuronului.
Insă, în caz de bacteriemie crescută, toxinele distrug celula nervoasă. Modificările din Alzheimer însumează pieredea memoriei, schimbarea comportamentului, al personalităţii şi diminuarea coeficientului de inteligenţă.
Astfel, organismul uman este unul complex iar modificările ce se petrec la nivelul cavităţii bucale se răsfrâng la nivelul întregului organism putând să afecteze sistemul digestiv, circulator şi chiar nervos.
[ad_2]
Source link
