[ad_1]
Detartrajul - dăunător sau util?
Pacienţii devin tot mai interesaţi de sănatatea lor orală. Fie că o fac din considerente pur estetice sau pentru faptul că au conştientizat cât de important este să ai o dantură sănătoasă, pacienţii frecventează în număr tot mai mare cabinetele stomatologice.
De asemenea, odată cu apariţia a numeroase articole, bloguri şi alte surse de informare, în special în mediul online, pacienţii citesc tot mai multe despre procedurile care li se vor efectua sau despre care sunt interesaţi.
Nu este de condamnat faptul că pacienţii sunt dornici să se intereseze despre posibilităţi de tratament, avantaje sau dezavantaje ale anumitor tratamente. Insă, uneori, este greu să depistăm care dintre informaţiile pe care le găsim sunt scrise de către specialişti în domeniu şi care sunt doar pentru a-i induce în eroare.
Este facil să scrii şi să îţi exprimi părerea, de aceea, pacientul trebuie mereu să confrunte informaţiile regăsite pe internet cu cele al medicului curant, pentru a ajunge la un numitor comun şi a evita eventualele conflicte ce pot să apară înaintea, în timpul sau la finalul tratamentului.
Mituri privind detartrajul dentar
Vom prezenta câteva dintre cele mai frecvente mituri care preocupă pacientul şi îl determină să ezite să se prezinte la medicul stomatolog :
- Detartrajul îndepărtează o cantitate considerabilă din smalţul dentar sănătos, astfel este dăunător pentru dinţi – această afirmaţie nu este adevărată deoarece detartrajul este indicat pentru a menţine sănătatea dinţilor şi a structurilor parodontale, care au rolul de a păstra dintele imobil, fixat la nivelul alveolei dentare.
- Tartrul reprezintă o aglomerare de substanţe minerale la nivelul dintelui, cel mai adesea apărând în apropierea gingiei sau pe suprafaţa ocluzală a dinţilor care nu prezintă un antagonist pentru a realiza contacte. Un dinte care este acoperit de tartru, în special în zona de joncţiune cu gingia sau chiar subgingival poate să sufere în timp, datorită periclitării sistemului ligamentar prezent în acea zonă.
- De asemenea, tartrul, prin consistenţa sa dură, poate, destul de uşor, prin traumatism mecanic, să producă sângerări gingivale importante. Lezarea repetată a gingiei duce la o vindecare deficitară, gingia retrăgându-se în urma cicatrizării.
Astfel, dintele va fi descoperit pe o porţiune tot mai extinsă din lungimea sa.
Dacă la traumatismul mecanic se adaugă şi contaminarea bacteriană, retracţia gingivală evoluează cu boală parodontală, producând în timp şi afectarea osului. - Sângerarea gingivală produsă prin traumatism mecanice de către tartru poate fi tratată prin simpla îndepărtare a depozitelor minerale şi instituirea unui protocol de igienă respectat cu seriozitate de către pacient.
Pe de altă parte, odată afectat osul şi structurile ligamentare, de susţinere a dintelui în alveolă, procesul nu este revesibil.
Avem astfel de a face cu tratatea bolii parodontale, însă stucturile afectate nu se mai pot reface.
In această situaţie, în cel mai bun caz boala nu va mai avansa şi va rămâne într-o stare latentă, care să nu producă mai multă suferinţă pacientului.
Astfel, detartrajul este indicat tuturor persoanelor, efectuat cel puţin o dată pe an.
La persoanele ce prezintă un pH bazic, favorabil depunerii minerale accelerate, detartrajul se recomandă a fi făcut la fiecare şase luni.
[ad_2]
Source link
