Pierderea dinţilor în corelaţie cu vârsta

[ad_1]

Pierderea dinţilor în corelaţie cu vârsta

Pierderea unităţilor dentare este un eveniment nefericit pe care nu şi-l doreşte nici medicul stomatolog dar nici pacienţii.

Oricât de evoluate ar fi metodele de conservare a dinţilor la nivelul arcadelor şi indiferent de multitudinea de materiale şi soluţii de înlocuire a dinţilor pierduţi, nu există nimic care să poată să redea în totalitate aspectul şi funcţiile dinţilor naturali.

Cel mai bun rămâne în continuare dintele natural, de aceea se fac eforturi mari pentru a încerca menţinerea acestora pe arcade cât mai mult timp posibil.

Dinţii se pot pierde în urma din variate motive.

Fie că este vorba despre accidente, înaintarea în vârstă sau patologii care să grăbească procesele de resorbţie, modalitatea de pierdere a dinţilor este strâns legată de vârsta pacientului.

Astfel, avem următoarele situaţii, la pacientul tânăr :

• Traumatisme – copiii, mai ales la vârste mici, sunt foarte energici dar şi neglijenţi.
  Tocmai de aceea, nu sunt rare cazurile în care poate să apară pierderea dinţilor din cauza accidentelor de joacă.
  In aproape toate cazurile dinţii interesaţi sunt cei frontali, pentru că sunt cei mai expuşi, datorită poziţionării pe arcade.
  In cazul în care s-a rupt o bucată din dinte, părintele trebuie să aducă copilul la stomatolog de urgenţă, pentru ca acesta din urmă să coleze porţiunea ruptă şi să urmărească vindecarea.
  In funcţie de severitatea traumatismului, se decide păstrarea dintelui, tratamentul de canal sau chiar extracţie, în cazul în care se produce o fractură lungitudinală la nivelul rădăcinii.
• Procese tumorale sau inflamatorii extinse– osul tânăr este mai spongios astfel că procesele patologice pot să invadeze cu o mai mare uşurinţă ţesuturile dure de susţinere.
  Astfel, dinţii care sunt prinşi în procesele de acest gen vor prezenta o mobilitate crescută, care poate să dispară odată cu rezolvarea problemei.
  In anumite situaţii, dacă se constată că dinţii întreţin procesele patologice şi împiedică vindecarea, aceştia prezintă indicaţie de extracţie.

Dacă în rândul copiilor, modalităţile de pierdere a dinţilor sunt cel mai frecvent asociate cu accidentele de joacă, în cazul adulţilor lucrurile se schimbă.
Dintre cauzele cele mai frcevente de pierdere a dinţilor la adult menţionăm:

• Boala parodontală – odată cu înaintarea în vârstă, calitatea şi cantitatea de os în care se ancorează dinţii scade.
  Astfel, ţesuturile de susţinere reprezentate de ligamente migrează spre vârful rădăcinii iar calitatea implantării dinţilor scade.
  Boala parodontală are ca factor iniţiator dar şi agravant gingivita, produsă prin acumularea de placă dentară, în lipsa unei igiene corespunzătoare.
• Evoluţia cariilor dentare – cariile apar datorită penetrării bacteriene urmată de demineralizarea ţesuturilor dure datorită gradientului bacterian crescut, mai ales dacă este vorba de carii situate interdentar, gingia adiacentă va avea de suferit, inflamându-se. In lipsa tratamentului cariilor, ţesuturile moi vor fi în continuare afectate şi vor migra spre rădăcină, lăsând dintele treptat tot mai descoperit.
• Procese tumorale – la fel ca în cazul copiilor, procesele tumorale şi inflamatorii pot să afecteze implantarea dinţilor.
• Tratamentele incorect efectuate – în cazul în care în urma tratamentelor stomatologice, în special a celor protetice, dinţii sunt suprasolicitaţi, aceştia vor deveni mobili în timp.

Let’s block ads! (Why?)

[ad_2]

Source link