[ad_1]
Căptuşirea protezelor
Lucrările protetice sunt menite să înlocuiască dinţii care s-au pierdut în urma a numeroase procese, fie ele carioase sau de natură traumatică, pe de altă parte, ele se pot agrega şi pe dinţi care încă mai sunt prezenţi la nivelul arcadelor dentare dar au suferit modificări.
Piesele protetice sunt concepute în cabinetul stomatologic, unde pacientul trece prin mai multe etape până să se ajungă la rezultatul final, însă acestea sunt realizate în laboratorul de tehnică dentară. Lucrările protetice sunt de mai multe tipuri.
Tipuri de lucrari protetice
- Coroane unitare – acestea se agregă la nivelul unui dinte care are coroana distrusă parţial sau total şi are menirea să restaureze atât morfologia cât şi funcţiile dintelui afectat.
Coroanele unitare pot să fie realizate în totalitate din metal sau din ceramică sau pot să fie o combinaţie între aceste două materiale. Pacientul alege, împreună cu medicul, varianta optimă de tratament în funcţie de considerente estetice, materiale dar şi în funcţie de solicitările care apar în zona unde se agregă lucrarea protetică. - Punţi dentare – se aplică în momentul în care de la nivelul arcadelor se pierde cel puţin o unitate dentară.
Punţile se agregă pe dinţi stâlpi, sănătoşi ai pacientului şi cer un sacrificiu de substanţă dentară mai important. - Protezele scheletate – sunt lucrări care se aplică în momentul în care dinţii posteriori sunt absenţi şi se agregă pe dinţii anteriori.
- Protezele totale – se aplică în momentul în care la nivelul arcadelor nu mai există niciun dinte.
Acestea se sprijină doar pe ţesuturile moi, gingivale şi prin acestea, pe cele dure, osoase, subiacente.
Lucrările protetice pot să sufere deteriorări în timp dar şi la nivelul câmpului protetic pot să apară modificări.
Acestea se datorează în principal remodelării continue a osului subiacent.
De aceea, în timp, mai ales în cazul lucrărilor protetice totale, trebuie făcute o serie de ajustări, în caz contrar lucrarea devenind instabilă, basculantă la nivelul cavităţii orale.
Aceasta se poate desprinde în momentul vorbirii sau a masticaţiei şi poate să inducă tulburări de ordin estetic, funcţional dar şi pe plan psihologic pacientului.
Căptuşirea protezelor totale se indică în momentul în care nu mai există un paralelism între lucrarea protetică şi câmpul la nivelul căreia aceasta s-a agregat.
Căptuşirea constă în adăugarea unui strat nou de material la nivelul suprafeţei mucozale, adică acea suprafaţă ce vine în contact cu câmpul protetic.
Contraindicații
Căptuşirea nu se indică în următoarele situaţii :
- Dacă relaţiile intermaxilare nu sunt corecte, căptuşirea nu va rezolva problema de adaptare. Soluţia ideală ar fi refacerea protezei în armonie cu situaţia câmpului protetic.
- Margini neadaptate ale protezei – marginile trebuie să se adapteze ferm şi etanş la nivelul câmpului protetic. Dacă această condiţie nu este îndeplinită, proteza se va desprinde sau va produce leziuni la nivelul mucoaselor orale.
- Protezele vechi, în cazul cărora materialele s-au deteriorat, trebuie înlocuite. Materialele uzate, vechi, îmbătrânite, sunt susceptibile la a se fractura şi la a îngloba reziduri.
- Protezele care au suferit modificări de mai multe ori de-a lungul timpului este posibil să nu mai răspundă favorabil la alte reparaţii.
[ad_2]
Source link
