Obiceiuri alimentare ce deteriorează dinţii – partea a doua


Obiceiuri alimentare ce deteriorează dinţii – partea a doua

După cum am mai menţionat, rolul dinţilor nu este doar acela de a mesteca, rol dealtfel foarte important pentru echilibrul organismului, ci şi pentru a servi la alte funcţii, precum a întreţine prima etapă a digestiei, de a asigura estetica întregului masiv facial şi de menţine sănătatea tuturor miscărilor articulare.

Articulaţia temporo-mandibulară are rolul de a uni mandibula de craniu. Mişcările înregistrate se transmit către căile superioare de integrare.

Orice neconcordanţă sau lipsă de angrenaj a dinţilor se traduce prin dureri resimţite la nivelul articulaţiei temporo-mandibulare.

Afectarea dinţilor pot să producă o serie de probleme precum :

– alterarea procesului de masticaţie, soldat cu efecte nefaste asupra întregului sistem digestiv, pentru că stomacul va recepta alimente incomplet digerate. Astfel, apar în timp durerile şi afecţiunile stomacului.

– dureri în articulaţia temporo-mandibulară, pentru că mişcările înregistrate de dinţi vor fi transmise anormal.
Astfel, pot să apară suprasolicitări ale anumitor componente, dureri, inflamaţii şi chiar limitări ale deschiderii gurii.

– reducerea stimei față de sine şi apariţia stigmatizării sociale, pentru că unităţile dentare absente, cariate sau cu anomalii de formă şi poziţie scad încrederea în propria persoană.

Unele alimente pot să accelereze aceste efecte negative, pe când altele pot să aibă efect protector. Dintre cele care dăunează sănătăţii orale, menţionăm :

  • Permanenta ronţăire a alimentelorSnacksurile frecvente vor asigura o sursă constantă de hrană pentru bacterii de-a lungul întregii zile.
    Acestea vor descompune resturile alimentare în acizi, care vor produce carii şi gingivită.
    Saliva are un efect protector şi de spălare a resturilor alimentare, astfel, de protecţia împotriva apariţiei cariilor.
    Dacă alimentele sunt ronţăite mereu, saliva nu îşi poate exercita efectul de apărare iar concentraţia de acizi va fi mai mare decât cea de substanţe cu rol protector.
    Este recomandat ca micul dejun şi prânzul să fie cât mai hrănitoare, pentru a prelungi senzaţia de saţietate pentru mai multă vreme.
    În cazul în care apare nevoia de dulce, este indicat consumul de apă sau spălarea pe dinţi, pentru a îndepărta resturile de carbohidraţi dintre dinţi.
  • Mestecarea cuburilor de gheaţă din băuturile răcoritoarePentru unele persoane ronţăirea gheţii adăugată în diverse băuturi alcoolice, sucuri sau cocktailuri reprezintă o tentaţie care poate duce la fisurarea sau chiar fracturarea dinţilor sau a lucrărilor dentare. Datorită consistentei dure dar şi a temperaturii scăzute, gheata mestecată produce efectele mentionate mai sus.
    In loc de adăugarea cuburilor de gheaţă, se poate opta pentru răcirea la frigider a băuturilor precum şi consumarea acestora cu paiul.
  • Utilizarea dinţilor ca instrument în diferite activităţi – Folosirea dinţilor pentru ruperea ambalajelor, etichetelor, pentru deschiderea unor sticluţe sau pentru spargerea alimentelor tari (nuci, sâmburi) poate fi un obicei traumatizant pentru ei, în unele cazuri provocând chiar fracturarea lor. Cel mai bine ar fi ca pacienţii să utilizeze instrumente adecvate scopului precum foarfece, cleşti, cuţite sau desfăcătoare special adaptate nevoilor.

Dinţii sunt structuri fără de care starea de sănătate absolută nu poate fi obţinută. De aceea, dinţii trebuie îngrijiţi, protejaţi iar controalele la medicul stomatolog trebuie să devină o rutină.

Let’s block ads! (Why?)



Source link

Jan 10, 2019 | Posted by in Articles | 0 comments
Premium Wordpress Themes by UFO Themes